Top

Cetatea Enisala, între trecutul glorios și viitorul incert

Cetatea Enisala și trecutul ei glorios

Scriam în acest articol că numele Dobrogei vine de la conducătorul bulgar Dobrotici, care a înființat în secolul al XIV-lea Despotatul Dobrogei (cunoscut și drept Țara Cărvunei), un stat feudal desprins din Imperiul Bizantin având capitala la Kaliakra.

Ei bine, cu puțin timp înainte ca această țără să fie înființată prin acordul și susținerea puterii de la Constantinopol, la sfârșitul secolului al XIII-lea, puterea imperială bizantină (care controla uscatul) și cea comercială genoveză (care controla Marea Neagră) au construit pe o culme calcaroasă impunătoarea Cetate Enisala (menționată uneori și ca Heracleea).

Fortăreața avea dublu rol – unul militar, păzind granița de inamicii din Valahia și Moldova, și unul comercial, fiind port la Marea Neagră pe atunci. Cum gurile Cernet și Dunăvăț erau încă deschise, Lacul Razim era un golf al mării. Cetatea Enisala făcea parte dintr-un lanț de colonii genoveze care cuprindea orașele Chilia și Likostomion din Delta Dunării și Cetatea Albă de la gurile Nistrului.

Denumirea cetății a fost dată prin împreunarea a doi termeni turcești, „yeni” însemnând nou și „sale” o așezare, deci puse alături rezultă o așezare nouă. Mai mult decât atât, se pare că turcii au preluat această denumire de la unitatea administrativă de lângă cetate, actualul sat Enisala, căreia i se spunea Vicus Novus, apoi Novoe Selo (ambele variante traducându-se la fel, adică noul sat).

Pentru scurt timp (între 1386 și 1418), Despotatul Dobrogei a fost cucerit de domnitorul Mircea cel Bătrân, deci implicit și această cetate, însă după moartea sa din 1418, Dobrogea a fost redobândită de Imperiul Otoman și din acest moment va rămâne teritoriul lor timp de aproape cinci secole.

Cetatea Enisala și viitorul ei incert

Enisala este astăzi singura cetate medievală rămasă în picioare din peisajul dobrogean, celelalte fiind distruse din cauza războaielor ruse-turce purtate secole la rând în regiunea noastră. Totodată, exclusând Delta Dunării, este cea mai vizitată atracție turistică din județul Tulcea. Totuși, fortăreața este acum un simplu punct terminus pe harta turiștilor și nu este nici pe departe valorificată suficient. Idei sunt însă multiple și am vrea să-ți oferim un exemplu prin lucrarea de disertație realizată Ștefan Păvăluță (arhitect din București, născut la Piatra Neamț) în 2015 sub îndrumarea profesorului Justin Baroncea de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și cu ajutorul arheologului tulcean Aurel-Daniel Stănică. Mulțumim și public că am primit acordul de a prezenta pe scurt lucrarea!

Ștefan și-a propus ca prin disertația sa să construiască o strategie pentru introducerea unui sistem de turism integrat în zona cetății. Principiile folosite au avut la bază conservarea zonelor istorice și folosirea resurselor din zonă, atât cele naturale cât și cele antropice. A mizat pe dezvoltarea și integrarea în circuit a turismului arheologic, acvatic, ecvestru, culinar și oenologic, evitând abordarea concentrată cu un singur pol. Rezultatul final îl reprezintă o comunitate self-sustainable integrată în context și care ține cont de constrângerile amplasamentului. Într-o exprimare mai detaliată, descoperim un sistem, o destinație în sine cu un punct principal de atracție, Cetatea Enisala, conectată cu locuri noi, bine înrădăcinate în context și care accesează producția de zi cu zi a zonei: turism, agricultură, viticultură și pescuit. Acest model de relații a fost propus de tânărul arhitect și pentru a satisface nevoile minimale ale unui weekend departe de mediul urban.

În altă ordine de idei, această temă își dorește și rezolvarea unei problematici la nivel național în domeniul turismului integrat și crearea unui exemplu în ceea ce privește folosirea resurselor existente în expunerea unei relații viabile și de lungă durată între mediul natural și intervențiile arhitecturale noi. De asemenea, zona despre care vorbim este una cu cele mai multe zile de soare, cele mai constante vânturi și cele mai puține precipitații. Astfel, discutăm despre dezvoltarea și folosirea unui sistem energetic propriu care să permită funcționarea doar din resurse proprii pe toată durata anului.

Explicând schițele de mai jos, strategia de turism integrat propune înființarea unui nou punct de acces la baza dealului, punct care să aibă mai multe funcțiuni: casă de bilete, infopoint, muzeu, magazin de suveniruri, cafenea, punct panoramic. A doua componentă este un port turistic pentru cei care vor să se plimbe pe lacul Razim, să admire din barcă satul lipovenesc Sarichioi și Insula Popina, să ajungă la Gura Portiței sau să viziteze Delta Dunării. A treia construcție este o cherhana pe malul lacului Razim, cherhana care s-ar putea totodată construi lângă portul propus în proiect. A patra componentă este o unitate de cazare adaptată la specificul locului, integrând stilul lipovenesc (tencuială albă, geamuri și uși vopsite în albastru cer senin și acoperiș din stuf), iar a cincea o herghelie pentru pasionații de călărie. Toate aceste construcții noi ar grativa în jurul Cetății Enisala, având atât in interior, cât și la exterior, un traseu turistic clar delimitat. În plus, s-ar valorifica și al doilea zid de apărare, astăzi ascuns în cea mai mare parte sub pământ.

 

Cetatea Enisala în prezent

Chiar dacă s-au făcut demersuri fără succes în trecut, considerăm că cel mai mare deficit a fost lipsa unei strategii clare de implementare a unui program concret ce valorifică întreaga zonă. Însă, resursele principale au fost identificate acum, la fel și activitățile turistice ce le corespund. Cu implicarea autorităților locale, Cetatea Enisala ar putea deveni nucleul tuturor acestor piese, între ele formându-se conexiuni de diferite ranguri ce țin cont de zone de protecție și aspecte topografice. Dar oare se vrea? Soluții există, voință nu prea.

Cetatea Enisala rămâne totuși un loc luat cu asalt de mii de turiști vară de vară, însă cei mai mulți o vizitează pe repede înainte sau vin până aici doar pentru apusul absolut minunat cu priveliștea spre cele două lacuri, Razim și Babadag. Când te gândești că s-ar putea face mult mai mult de atât? Cu puțin efort, parte dintr-un sistem turistic integrat, fortăreața medievală ar putea deveni destinația de vacanță pentru mulți turiști români și străini. Poate se va întâmpla asta într-o bună zi…

Părerea ta despre Cetatea Enisala

Ce părăre ai despre dezvoltarea cetății și includerea acesteia într-un amplu sistem turistic? Consideri utilă o astfel de investiție? Dacă locul ți-ar oferi mai multe posibilități de petrecere a timpului liber, ai lua în calcul ideea unui weekend prelungit în această zonă? Chiar suntem curioși să aflăm părerea ta despre modul cum se prezintă Cetatea Enisala în prezent și despre ideea unei posibile dezvoltări pe viitor.

Ți-a plăcut articolul? Recomandă-l mai departe și prietenilor tăi! Ar fi cea mai frumoasă răsplată a muncii noastre.
267

Leave a Reply:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.