Top

5 întrebări cu și despre Corina Martin

Astăzi pornim o rubrică nouă pe blogul nostru, o secțiune de interviuri cu doar 5 întrebări pe care le-am pregătit și adresat unor oameni născuți în Dobrogea, unor reprezentați ai mozaicului multi-etnic impresionant sau unor persoane cheie din turismul regional. Și nu puteam începe decât cu Corina Martin, un om față de care noi avem un respect deosebit.

Născută în anul 1967 la Constanța, Corina a învățat la Colegiul Național ”Mircea Cel Bătrân” din orașul natal, după care și-a continuat studiile la Academia de Studii Economice din București. Experiența ei profesională este una impresionantă, conducând mulți ani asociații precum ALDD sau ANAT. În prezent, Corina este preșidenta Federației Asociațiilor de Promovare Turistică din România (FAPT) și proprietara agenției de turism Mistral Tours. Dar haideți să o cunoaștem mai bine!

1. Corina, ești unul dintre cei mai reprezentantivi oameni din turismul dobrogean și nu doar, cu multiple realizări profesionale. Oricât de greu ți-ar fi să nominalizezi, ce realizări ți-au adus cele mai mari satisfacții până-n prezent?

Trebuie să mărturisesc, cu toată modestia, că îmi este greu să aleg. În 10 ani la conducerea ANAT Sud-Est, apoi ANAT România, Asociația Litoral – Delta Dunării și Federația Asociațiilor de Promovare Turistică din România – în deplin voluntariat – am rupt bariere, am doborât mituri, prejudecăți, vechi concepte și am construit. Cu 11 ani în urmă, cu 7 ani în urmă, chiar și cu 5 ani în urmă, prea puțini înțelegeau ce fac, dar nu înțelegea mai nimeni de ce. Ce însemna „promovarea destinației”? Mai nimic, întrucât nu exista. Constănțenii, tulcenii, dobrogenii, românii în general nici măcar nu gândeau că este nevoie de asta și mă vedeau că insistând pe un drum și pe niște concepte ce păreau să aibă sens numai pentru mine și pentru foarte puțini alți colegi. Păreau vorbe goale, părea un optimism pătimaș și, desigur, imposibil de pus în practică, ba chiar ușor deplasat dincolo de granițele accepțiilor „normalului”. Au trecut mulți ani, am trecut multe războaie, am trecut multe bătălii, multe teste, multe provocări care au convins, an după an, bătălie după bătălie, și mai mult, deși era și mai greu. După 11 ani, aproape oricine înțelege DE CE turismul românesc. Aproape oricine înțelege CUM ADICĂ turism dobrogean, CUM ANUME promovare de destinație, regiune, țară a noastră…?!

În acești 11 ani, lista proiectelor împlinite pentru Dobrogea, Litoral și Delta Dunării nu mai este demult o listă, ci un manual de management al destinație. Probabil că cea mai mare realizare pe care mi-am pus semnătură pentru istorie rămâne atragerea și operarea a trei mari companii aeriene pe Aeroportul Constanța, pornind din anul 2007, în care noi ne-am înființat, an în care nu mai zbura NIMIC pe aeroportul nostru. În 2008, am semnat și am încheiat un contract direct cu cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, care a intrat astfel în premieră în România (contract care, însă, după 10 ani, ne-a atras o nedreaptă pierdere în instanță, întrucât s-a decis că trebuie să restituim banii alocați nouă de către Consiliul Județean Constanța, bani utilizați de noi deja, conform destinației cu care ne-au fost alocați, și anume pentru a atrage zboruri și turiști la Constanța).

Așa a început însă reconstrucția circulației aeriene pe aeroportul care deservește una dintre regiunile turistice cu cea mai mare capacitate de cazare din România și care deține două dintre produsele turistice speciale ale turismului românesc, Litoralul Mării Negre și Delta Dunării. După Ryan Air, am atras Turkish Airlines, apoi Blue Air, Wizz Air, Nordica și alte companii aeriene. Strategia noastră a avut, astfel, exact rezultatele pe care ni le-am propus și pe care le-am previzionat, iar astăzi, la 10 ani de la acel moment de curaj și asumare, cifrele pasagerilor și turiștilor ce aterizează pe acest aeroport, dar și numărul companiilor și zborurilor operate vorbesc despre strategie, acțiune, dezvoltare și creștere. Fermă și consolidată.

În strânsă legătură cu acest parcurs și cu această strategie, am reintrodus zboruri interne către litoral – după 25 DE ANI – și mărturisesc că sunt foarte mândră de aceste rezultate pe care le-am obținut lucrând direct și din linia întâi alături de conducerea Aeroportului Constanța și de unii dintre reprezentanții autorităților locale, de-a lungul timpului.

În plus, am reușit să susținem introducerea și operarea primelor zboruri charter, în premieră, de pe piața israeliană, am dezvoltat pentru prima dată un program de CITY BREAK LA CONSTANȚA, am dezvoltat baza de ghizi, transportatori, muzee, atracții, autorități locale – împreună pentru susținere de incoming – dar și croaziere, circuite și tururi locale, am dezvoltat primul produs Constanța City Pass, am atras primele infotripuri cu agenți de turism și jurnaliști străini – din țările cu care ne-am conectat prin zboruri externe (din 2007 și până acum, 9 rute externe noi!), am atras piețe pe care le consider strategice pentru noi. Am realizat un parteneriat istoric cu Republica Moldova și primele infotripuri către destinație, am organizat și susținut cel mai mare infotrip de agenți de turism de pe piața națională – 600 de agenți români și moldoveni, am lansat primele filme oficiale de promovare Mamaia (cu un excelent rating) și prima campanie oficială de promovare (alături de Ogilvy), am derulat primele conferințe externe de presă, împreună cu prezentări de destinație către Tour-Operatori (cu ambasadele României din Haga, Bruxelles, Tel Aviv, Atena, Nicosia, șamd de câte ori am introdus zboruri noi de pe o piață), am organizat, atras și susținut cele mai mari evenimente către Litoral – și mai ales Mamaia (unele cofinanțate direct de noi), am organizat evenimente și festivaluri de pește și fructe de mare, care să dezvolte introducerea de produse gastronomice locale  în meniurile din restaurantele dobrogene, am inițiat și dezvoltat un dialog real și un parteneriat constant cu autoritățile locale, ca să le învățăm TURISM și DIALOG, am susținut o permanentă prezență în mass-media pentru a promova Campania Federației noastre FAPT, “Vacanță în țară mea”, deci și “Vacanță în Dobrogea”, și am gândit și inițiat, în pemieră, o strategie de dezvoltare și promovare de produs regional integrat DOBROGEA, pentru care am unit cele două județe prin ALDD, și anume Constanța și Tulcea, pentru a derula o campanie integrată (prezența comună la Târgurile de turism interne și externe, campanii și evenimente comune, etc).

Acestea sunt numai câteva dintre proiectele de success pe care le-am inițiat și derulat pentru Dobrogea noastră. Însă cea cea mai mare realizare a mea pentru turismul României rămâne, probabil, faptul că am reușit să introduc o taxă publică locală care să fie destinată exclusiv promovării turismului local și care să fie gestionată nu de o autoritate publică locală, ci de o organizație de management al destinație care se numește Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului LITORAL – DELTA DUNĂRII. TAXA DE PROMOVARE MAMAIA rămâne astfel în istoria turismului românesc și sunt extrem de mândră că a devenit un model de promovare și că am reușit să multiplic acest model și către alte primării care administrează stațiuni turistice în România.

2. Majoritatea românilor asociază Dobrogea cu litoralul, ceea ce nu este neapărat greșit, abia de curând începând să acorde atenție și Deltei Dunării. Ce altceva consideri că ar mai trebui să vadă turiștii în Dobrogea, atât românii, cât și străinii?

Litoralul Mării Negre și Delta Dunării sunt două produse turistice de referință ale României. Prima este o destinație de turism de masă, iar a doua este o destinație de nișă, ce prezintă cu totul alte caracteristici și particularități.

Pe litoral trebuie să ne propunem să atragem chartere, incoming, zboruri regulate interne și externe, să abordăm piețe emergente noi, care să ne aducă în permanență creșteri, un grad de ocupare mai bun pe extra-sezon și sezon intermediar, deci automat venituri mai mari. Către deltă nu putem și nici nu trebuie să ne propunem să atragem turism de masă, ci turism specific rezervației, una unică în Europa și în lume. Nave de croazieră pe Dunăre, zboruri care să efectueze schimburile de pasageri la finalul croazierei pe Dunăre, zboruri mici și în regim charter, zboruri operate de tour-operatori români sau străini care să dezvolte turismul de aventură, pescuit, vânătoare, birdwatching, ecoturism, liniște și relaxare.

Cele două produse trebuiesc abordate cu strategii distincte, specifice fiecăruia, dar integrat. Politica de dezvoltare și promovare a turismului din DOBROGEA trebuie să le includă pe ambele, dar și celelalte atracții și puncte forte ale regiunii turistice. Constanța și Tulcea trebuie să se dezvolte tot mai clar ca orașe turistice 12 luni pe an, în mod special Constanța, care are deja un avans consistent pe această direcție, ca oraș mare, oraș port, oraș puternic și centru comercial și maritim important.

3. Turismul din Dobrogea este unul de tip sezonier, unul chiar foarte limitat. Crezi că am putea discuta și aici, ca-n mai toate regiunile României, de un turism practicat pe tot parcursul anului? Și dacă da, pe ce direcții anume?

… continuând răspunsul de la întrebarea precedentă, Dobrogea înseamnă însă și cetăți antice, mănăstiri, crame, multă istorie și cultură, trasee turistice ce merită promovate și dezvoltate că atare, toate pentru a atrage turiști și vizitatori 12 luni pe an, nu 4 sau 5, ca pe Litoral, sau 6-7 ca în Delta Dunării.

4. Spotul de promovare din 2017 dedicat stațiunii Mamaia este din punctul nostru de vedere unul dintre cele mai reușite produse de marketing din turismul autohton. Cum altfel crezi că ar trebui să se promoveze întreg patrimoniul turistic dobrogean?

Filmele de promovare dedicate destinației sau unui produs turistic specific sunt o carte de vizită fără de care nu poți să te prezinți. Cu 5 ani în urmă, nu aveam NICI măcar un film oficial, nicio broșură sau CD de promovare, nici măcar în română, ce să mai vorbim de alte limbi de circulație internațională?! Din Taxa de Promovare Mamaia am reușit să facem filme oficiale de destinație, DVD-uri, seturi de promovare, totemuri și broșuri și extrase din film în 10 limbi de circulație internațională, începând cu engleza, italiana, turca, ebraica – dedicate în primul rând țărilor cu care ne-am conectat prin zborurile directe pe care le-am atras pe aeroportul din Constanța – și continuând cu germana, rusa, poloneza, etc – țări aflate în strategia noastră de atragere a incoming-ului către destinație.

Produsele turistice ale Dobrogei trebuie să se regăsească în online și în directa atenție și abordare a agențiilor de turism și tour-operatorilor, care să introducă în oferta lor de vânzare DOBROGEA. Conexiunea cu forța și canalele de vânzare se face prin prezentări de destinație în Târgurile mari de turism (naționale și externe de referință), prezența la evenimente de profil, evenimente mari pe care să le atragem în destinație, caravane de prezentare și promovare în România (piața națională este esențială și majoritară pentru destinația noastră), infotrip-uri cu agenți de turism, jurnaliști, bloggeri și infuenceri străini, atragerea de companii aeriene pentru introducerea de zboruri și conexiuni noi, care să ne atragă piețe noi trimițătoare de turiști, prezența susținută în mass-media, comunicare și un dialog permanent cu autoritățile locale care să genereze produse și dezvoltare.

5. În spatele omului profesionist față de care noi avem un respect deosebit, știm că se află un om vesel, care pur și simplu iubește viața. Cum este Corina în timpul ei liber și ce îi place cel mai mult să facă?

Iubesc viața cu adevărat! Iubesc oamenii simpli și sinceri, cu suflet la fel de mare ca și al meu. Iubesc muzica, dansul și lucrurile simple precum apusul, răsăritul, florile, zâmbetul…

În ultimii ani am intrat în cea de a două mea viață, cea în care am renăscut și m-am reconstruit, în urma unor evenimente dramatice din viață mea personală. Am descoperit că Dumnezeu mă iubește și am ales să întorc această dragoste către cei din jur și prin ceea ce fac. În rest, rămân un voluntar în slujba pământului meu dobrogean și a țării mele, iar pentru asta nu am cerut și nu există simbrie, ci dăruire, pasiune și suflet. Iar suflet am din plin și peste măsură și pentru asta îi mulțumesc întotdeauna lui Dumnezeu.

Ți-a plăcut articolul? Recomandă-l mai departe și prietenilor tăi! Ar fi cea mai frumoasă răsplată a muncii noastre.
267

Leave a Reply:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.